„Limba noastră cea română ... şi rusă?”

În data de 22 Noiembrie, în cadrul unei conferinţe la agenţia Info-Prim Neo, opoziţia din Găgăuzia a cerut organizarea referendumului privind atribuirea limbii ruse statutul de a două limbă de stat.

Iniţiativa a fost motivată prin faptul că marea majoritate a reprezentanţilor de pe teritoriul Găgăuziei consideră că limba rusă e vorbită pe larg în Moldova la fel ca şi limba de stat, ceea ce le egalează statuturile. S-a pus accentul şi pe faptul că cursurile de limbă română sunt cu mult mai scumpe pentru cei care nu o cunosc şi sunt nevoiţi să o înveţe, chiar mai scumpe decît cursurile de limbi străine.

Fiodor Ghelici, liderul organizației ”Moldova Mea” a menţionat că limba rusă este pe larg utilizată în Moldova şi dacă ar fi fost inclusă mai demult ca limbă de stat posibilitatea soluţionării problemelor şi neînţelegerilor legate de Transnistria ar fi avut mari şanse. Pierderea Transnistriei în 1989 a fost inclusiv, datorită faptului ignorării limbii ruse, acordîndui-se statutul de limbă de comunicare între minorităţile entice de pe teritoriul RSSM pe atunci.

Anna Harlamenco, președintele Adunării Populare a UTA ”Gagauz Yeri”a enunţat faptul că deşi participă şi este sub numărul 3 în lista electorală a PSD, această hotărîre nu reprezintă nicidecum o acţiune politică.

CEC a sugerat Grupului de iniţiativă să se adreseze Ministerului Justiţiei pentru acordarea dreptulu de desfăşuarare a referendumului. La această propunere, praşedintele Adunării Populare a UTA a declarat că această reacţie din partea CEC-ului nu este altceva decît o decizie politică planificată.

Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a menţionat că există două legi care reglementează aceeaşi procedură, dar sub aspecte diferite. Este vorba de Codul Electoral şi Legea cu privire la iniţiativele populare.

“Dacă nu va fi acceptată desfăşurarea acestui referendum, vom ajunge la CEDO", a menţionat, președintele Adunării Populare a UTA ”Gagauz Yeri”, Anna Harlamenco.