Iată cum se fac examenele la USM, FJSC. ^^
marți, 28 decembrie 2010
luni, 6 decembrie 2010
8 ani, nu e atît de puţin
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, a obţinut, la alegerile parlamentare de duminică, 41,2% din voturile electoratului, iar PLDM 28% după numărarea a 91,1% din voturi, potrivit datelor furnizate, în dimineaţa zilei de luni, de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Deşi era de aştepta acest rezultat, mulţi dintre noi mai sperau la o minune. E o a III-a încercare de a schimba ceva, de a clădi un drum din întunericul sărăciei spre lumina europeană. Din păcate societatea noastră încă mai continuă această divizare în două tabere: cei democraţi şi cei cu pecete roşie … AIE nu a însuşit un fapt, comunismul este ca o boală în stare cronică, care nelecuită la timp şi lăsată în voia sorţii va face încă multe probleme societăţii noastre trecînd de la o formă, la alta mai gravă. Ce au făcut cei de la cîrmuirea ţării? În esenţă nimic! Au tratat PCRM-ul ca pe oricare alt partid, i-au oferit teren liber pentru a face alte nelegiuiri. Să ne reamintim de cele cîteva săptămîni de pînă la alegeri. Redacţiile ziarelor independente erau inundate de apeluri interurbane. Oamenii se plîngeau că cei din PCRM fac agitaţii electorale şi-i şantajează . Dar, chiar şi după acestă muncă “asiduă” pe care au făcut-o şi rezultatele obţinute de după alegeri, Voronin pare afi dezamăgit, declarînd că : "Rezultatul acestor alegeri au pus mai multe probleme decât au răspuns la probleme". Heh, desigur e problemă pentru că în aprilie 2009 cu alegerile fraudate au avut 60 de mandate iar acum cu 18 mai puţin.
Cu toate acestea ,
Ar fi bines să fie creată o lege prin care PCRM nu ar mai avea dreptul să participle la alegeri electorale, ca să scăpăm de acest atavism al Uniunii Sovietice, transformat în monstru, această formaţiune politică trebuie distrusă ideologic, zmulsă cu tot cu rădăcini .
Primul exit-poll din noaptea de 28 spre 29 Noiembrie mai insufla o minusculă speranţă în inimile democraţilor, iar dimineaţa cum se zice în popor,în loc să alunge răul şi întunericul, lumina zilei a dezgolit urîţenia rezultatelor de peste noapte. Nimic nou, în viitorul Parlament vor accede aceleaşi partide ca şi în anul 2009, doar cu excepţia Alianţei Moldova Noastră, care nu a reuşit să treacă pragul electoral.
Conform datelor preliminare oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC), printre partidele care vor guverna începând cu acest an sunt : Partidul Comuniștilor, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal.
Deşi, încă nu este clar care partide vor încerca să alcătuiască majoritatea parlamentară,nouă ne rămîne să sperăm că o vor alcătui cele trei componente ale AIE, de altfel, oricare altă combinaţie ar cauza grave dereglări în viaţa poporului nostrum deja strangulat de cei 8 ani.
marți, 23 noiembrie 2010
- 8 „păcătoşi” din Lista Neagră
http://stop-infracţiunilor.blogspot.com/
Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a constatat la o conferinţă de presă de
Scopul Campaniei ICPC “Cunoaşteţi candidatul” este de a informa cetăţenii despre candidaţii electorali care nu întrunesc criteriile de integritate morală, încurajând persoanele cu drept de vot să aleagă candidaţii necompromişi la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie curent.
Din cei 30 incluşi iniţial, au “scăpat” opt, deoarece Judecătoria Centrală a interzis răspândirea informaţiilor privind unii candidaţi, mai mult decît atît li-a cerut eliminarea acestora din listă.
“Monitorizarea de acest fel a listelor candidaţilor pentru alegeri pe care o facem este un exerciţiu al democraţiei, nu este inventat de noi şi reprezintă un model ce s-a efectuat în mai multe ţări europene.” , a declarat Cornelia Cozonac, directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice.
Monitorizarea s-a efectuat în baza a mai multor criterii de evaluare cum ar fi: averi şi venituri necorespunzătoare, utilizarea resurselor administrative în scop personal sau de partid, utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal, protecţionism, trafic de influenţă, administrare defectuoasă, amenzi neachitate, imaginea publică a candidatului şi traseismul politic.
Astfel, pe „Lista Neagră” dată publicităţii de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat au fost plasaţi 22 de candidaţi ai PCRM, 3 ai PLDM, câte 2 de
Reamintim că ICPC a fost lansată în noiembrie 2008 de către 7 organizaţii neguvernamentale: Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului
Membrii ICPC au anunţat faptul că au fost editate 200.000 de exemplare ce conţin informaţia despre candidaţii compromişi, acestea vor fi răspândite alegătorilor din toată republica.
„ Am primit din partea a mai multor partide, cereri de a fi excluşi cei iniţiaţi în listă, numai PD şi PCRM nu au venit cu nicio replică solidă.”, a conchis Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente (API).
„Limba noastră cea română ... şi rusă?”
În data de 22 Noiembrie, în cadrul unei conferinţe la agenţia Info-Prim Neo, opoziţia din Găgăuzia a cerut organizarea referendumului privind atribuirea limbii ruse statutul de a două limbă de stat.
Iniţiativa a fost motivată prin faptul că marea majoritate a reprezentanţilor de pe teritoriul Găgăuziei consideră că limba rusă e vorbită pe larg în
Fiodor Ghelici, liderul organizației ”Moldova Mea” a menţionat că limba rusă este pe larg utilizată în
Anna Harlamenco, președintele Adunării Populare a UTA ”Gagauz Yeri”a enunţat faptul că deşi participă şi este sub numărul 3 în lista electorală a PSD, această hotărîre nu reprezintă nicidecum o acţiune politică.
CEC a sugerat Grupului de iniţiativă să se adreseze Ministerului Justiţiei pentru acordarea dreptulu de desfăşuarare a referendumului. La această propunere, praşedintele Adunării Populare a UTA a declarat că această reacţie din partea CEC-ului nu este altceva decît o decizie politică planificată.
Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a menţionat că există două legi care reglementează aceeaşi procedură, dar sub aspecte diferite. Este vorba de Codul Electoral şi Legea cu privire la iniţiativele populare.
“Dacă nu va fi acceptată desfăşurarea acestui referendum, vom ajunge
"Eu nu ştiu: cui voi trebui?"
Această întrebare şi-au pus-o ieri mai mulţi tineri în cadrul conferinţei organizate de Institutul IDEA pe tema: „Cum reducem exodul de creieri?”. Întâlnirea a avut loc în incinta Academiei de Studii Economice, Sala „Eugen Hrişcev” şi reprezintă cel de-al II-lea modul de curs din cele opt propuse.
Institutul IDEA, înfiinţat în 2010, numără 30 de membri şi un moderator, Mihai Bologan. În prezent aici se derulează proiectul „Academia Ideilor” - un program de instruire şi formare în domeniul economic ce se va desfăşura pe o perioadă de opt luni cu scopul de a parcurge opt module de curs de specializare.
Cei implicaţi în proiectul „Academia Ideilor” sunt studenţii şi masteranzii pe care îi unesc aceleaşi scopuri şi obiectivele care trebuie implementate pentru a schimba situaţia de criză cu care se confruntă tinerii de azi.
În cadrul conferinţei, membrii IDEA au elaborat o prezentare prin care au tins să explice noţiunea de „exod de creieri”. Astfel, moderatorul proiectului, doctorul în economie Mihai Bologan, a explicat că „exodul de creieri presupune pierderea forţelor de muncă inteligente şi calificate, migrarea lor către condiţii geografice, economice şi profesionale mai favorabile”. Au fost evidenţiate cauzele care motivează tinerii specialişti să caute în străinătate o viaţă mai bună: lipsa locurilor de muncă, salariile mici, specializările nepopulare, calitatea studiilor, urbanizarea. „Dar cel mai important factor constă în lipsa de idei!”, a menţionat Oleg Grigoroi, fondatorul IDEA. Astfel, ca răspuns la toate întrebările legate de „exodul de creieri”, membrii Institutului au enunţat un şir de soluţii, printre care: parteneriatul între mediul academic, business şi Guvern, dezvoltarea infrastructurii de afaceri, dezvoltarea infrastructurii sociale, facilitarea obţinerii creditelor, simplificarea tuturor procedurilor restrictive, acordarea libertăţii de acţiune persoanelor cu idei constructive.
„În Europa există legi unde se prevede simplificarea planificată a unor restricţii cu scopul de a crea o situaţie de echilibru”, a menţionat moderatorul proiectului. Pentru a mobiliza tinerii prezenţi în sală, s-a propus un „joc” în care o parte dintre cei prezenţi trebuiau să exprime dezacordurile, problemele cu care se confruntă, iar ceilalţi să propună soluţii. „Eu nu ştiu: cui voi trebui?”, a exclamat o liceană. Ea, dar şi mulţi alţi tineri au spus că sunt confuzi pentru că nu ştiu ce vor face atunci când vor termina studiile din motiv că există corupţie, sunt apreciaţi incorect de către profesori şi atunci când vor merge să se angajeze vor fi trataţi la fel ca şi cei care îşi cumpără diplomele. În plus, salariile mizere nu motivează deloc dorinţa unui tânăr de a munci doar de dragul profesiei alese. „Nouă nu ne rămâne decât să plecăm! Cu salariul pe care îl am, vă întreb ce să fac - să plec sau să rămân?”, se revolta o tânără profesoară de la Universitatea de Stat din Moldova, membră a Institutului IDEA.
Mihai Bologan a conchis: „Noi nu dorim să facem doar o simplă prezentare, ci vrem să arătăm că noi putem fi cineva, că noi suntem agenţi ai schimbării!”.
Ala Axiuc,
stagiară la TIMPUL
sâmbătă, 20 noiembrie 2010
Într-o noapte de vară am visat frumos...
eram iarăşi copil...mă jucam de una singură pe malul Nistrului.
Era în amurg şi vântuleţul cald adia ca o răsuflare. Sângerosul apus de mult dizolvase cerul albastru ...iar greierii îşi reîncepeau baladele serale...
Deodată, pe apa Nistrului au început să se formeze vârteje vâjâind ca trăsnetul de tunet! şi ...cum eram o Degeţică, atâtica doar, de spaimă m-am făcut şi mai mică! Am privit spre albiile râului unde am zărit o barcă! Cu pânzele-i albe luneca uşor pe oglinda apei...Eram fermecată! Fantasmagorică barcă, această frumuseţe a ei nu m-a lăsat indiferentă nici pe o clipă. Am urcat încet pe puntea plină de mistere şi am stat cuminte - curioasă de ceea ce va urma. Ca pe o aripă de vânt, m-am transferat într-o altă lume ! Era atât de paşnic, atât de uşor...mă simţeam şi eu o adiere de vânt! O! Cît de bine era!
Nu ştiu cum s-a întâmplat dar, deodată m-am trezit că nu mai eram în barcă, pluteam pe apă atât de uşor, pe când în realitate eu nu ştiam să înot! Nistrul nu mai era atât de larg, atât de adânc cum îl ştiam, ci foarte ciudat... Apa avea o strălucire sidefie, de parcă adâncurile ei ar fi fost presărate cu perle!
Nu mai era nimeni, doar eu şi copăcelul de pe insula din mijlocul rîului. Nu ştiam ce să fac - să înot într- acolo... sau să chem în ajutor... Într-un sfârşit m-am decis, am ridicat o mână şi am conturat în aer, un semicerc, coborând-o în apă... apoi, făcînd acelaşi lucru imediat cu cealaltă mână... Vai! Îmi reuşea! Puteam să înot! Eram în al nouălea cer de fericire!
Ajunsă pe insula magică, am descoperit că pomul nu era un copac de rând, ci era un pom fructifer - de vişine! Fiecare pomuşoară de pe acest copac avea o strălucire atât de feerică, plină de viaţă, de culoarea purpurie ce te ademenea să rupi măcar una şi să o guşti! Dar nu m-am înfruptat, deoarece aveam presimţirea că acest copac e asemenea celui din Grădina Edenului...Pomul cu Fructul Interzis! M-am simţit atît de singuratică, aveam nevoie de prezenţa cuiva...
hotărâtă, am luat o gură de aer şi m-am scufundat.. în vîrtejul amintirilor ...
O mână caldă, atât de scumpă şi dorită îmi mângîia creştetul ciufulit şi transpirat : „’Neaţa mâculiţei, hai să te scoli şi să mănânci că Tatăl-Soare demult e pe cer!”
Era bunica, cu privirea ei caldă mi-a luminat chipul şi sufletul...
P.S: Să-ţi fie Ţărna Uşoară Mîcuţă...
Studenţi Ignora(n)ţi
Am avut ocazia să particip la o conferinţă de presă de
Admir aceşti tineri şi îi susţin, pentru că universitatea într-adevăr are nevoie de o coordonare anume din partea studenţilor. Şi acum aş vrea să vă întreb: Cîţi dintre voi sînteţi preocupaţi de faptul că în fiece lună din bursa dv. vi se preia o taxă de aproximativ 6 lei? Va explicat cineva cui şi pentru ce-i servesc aceşti bani? Litigiu constă în faptul că această taxă este preluată din bursă fără acordul studenţilor, constituind ~6 lei. Înmulţind această cifră la cele 13 facultăţi de
Dar, referitor la faptul practicării fumatului chiar în pragul USM? Nu vă deranjează în fiece zi cînd veniţi sau plecaţi de la studii să treceţi prin ceaţa ceea otrăvitoare? Iar scuipatul şi aruncatul chintucurilor în stînga şi în dreapta? Cîteva zile în urmă am rămas chiar stupefiată: o studentă, bănuiesc, cu cafeaua şi ţigara (scenă clasică), stă de vorbă cu un professor care şi la rîndul său fuma! Vorbeau înflăcărat, trecînd exact pe alături, pe lîngă faptul că mi-am luat iară-şi doza zilinică, involuntar, de nicotină, am mai prins şi cîteva cuvinte din vorba celor doi, din care am aflat că se discuta despre teza de licenţă.
Iată aşa: la un foc sau la o halbă de bere cu profesorul se discută şi se rezolvă restanţele.
Despre asemenea cazuri auzim în toată ziua şi iară-şi…ne deranjează dar nu facem nimic! Nu încercăm să luptăm cu cei care generează asemenea situaţii! De ce? Poate pentru că fiecare dintre noi se gîndeşte că va ajunge şi el într-o zi să vină la examen cu un plic cu “lavele” în loc de cunoştinţe, sau că el sau copilul acestuia la fel va scoate fum fără nici o stimă sau ruşine chiar în pragul instituţiei de învăţămînt?
Cîinii aceştia din jurul instituţiei, i-aţi văzut cum arată? Cum se iau din urma atunci cînd vrei să guşti dintr-o chiflă, cum latră şi se îndîrjesc? Toţi ne indignăm şi spunem că administraţia USM ar trebui să le soluţioneze pe toate, nu ne pasă pentru că suntem aici doar pentru 3 ani, pentru că în genere nu ne pasă de modul de viaţă pe care îl ducem! Vrem bine dar nu facem nimic pentru aceasta, mă gîndesc uneori că poporului moldovean îi este caracteristic de a scoate mult fum dar n-a da focul pînă la urmă …
Salut acţiunile tinerilor din Senatul USM şi sper ca pînă la urmă să fie mobilizaţi la acţiuni şi schimbări tot spre binele nostru, a tuturor celor care nu văd sau nu vor să vadă ceea ce se întîmplă în jurul lor! Nu vă indignaţi că sîntem ignoraţi de cei de la conducere, de cei de la administraţia USM-ului, ci revoltaţivă de faptul că sîntem Ignoranţi.
Criză în cultură
Să intrăm dintr-o simplă curiozitate într-o librărie sau bibliotecă , cîte personae vă vor intersecta calea spre un raft cu cărţi de specialitate sau beletristică? Sau să mergem la un concert de operă, la teatru, muzeu, expoziţie...personal, de cîte ori am avut ocazia şi plăcerea să vizitez astfel de festivităţi, am detestat un fenomen care m-a întristat cu adevărat...în afară de jurnalişti şi cei specializaţi în domeniu, nu mai vezi pe nimeni! Unde sînt studenţii, elevii? Atîrnă afişele din faţa muzeielor şi sălilor expoziţionale pînă nu le trece perioada...apar altele noi...dar numărul de vizitatori rămîne acelaşi, egal cu zero. Îmi aduc aminte de expoziţia de carte din perioada August-Septembrie
Acum sînt apreciate alte valori, viaţa mondenă ce presupune: petreceri, beţii, discoteci, nunţi, cumătrii, lansări de CD-uri, colecţii de haine „în vogă”, concerte libere în aer liber ş..a.
Ajung la indignarea mult stimabilului editorialist C. Tănase, care în toamna anului
„Încă nu am întâlnit un moldovean care să recunoască faptul că, eufemistic vorbind, este incult. Moldoveanul se consideră deştept din născare şi e convins că nu mai are nevoie să piardă timpul cu cititul cărţilor. Spune-i unui asemenea moldovean că el mai are mult până a ieşi din întuneric şi ţi-l faci duşman pe viaţă. Am văzut oameni cu bani mulţi, dar care n-au intrat niciodată într-o librărie. „
Într-adevăr, un teenager de azi cu ceva bani în buzunar nu va procura o carte, un manual sau nu va merge la un spectacol, ci va prefera să stea într-o încăpere de fast-food, la un concert de muzică, sau în buticurile din hipermarketurile capitalei. Ei spun că nu au bani destui pentru o carte care i-ar costa în jur de 50 de lei, însă faptul că merg la bowling sau la cinema unde cheltuie dublu, iar uneori şi mai mult, nu-i deranjează.
În detrimentul unor activităţi utile, oamenii fără a conştientiza ireversibilitatea timpului, se distrează, se relaxează în faţa televizorului, computerului privind nişte filme lipsite de cultură şi sens. Nimănui nu-i pasă de ceea ce va fi mîine, există doar azi şi acum!
Salut faptul că tinerii din ce în ce mai mult îşi expun opiniile şi ideile pe reţelele de socializare de pe net, sînt active, dar virtual! Am urmărit recent un anunţ pe facebook, utilizatorii erau invitaţi la o festivitate culturală, în număr de 64 de personae au făcut clik că participă, adica că vor fi prezenţi şi un număr de 23 au facut clik pe tasta “posibil ”. Am mers la acel eveniment pentru a face un reportaj, ce am văzut acolo : 7 jurnalişti care au înconjurat purtătorul de cuvînt al evenimentului, mai mult nimeni….nici nu aveam pe cine intervieva!
De Ziua Internaţională a Studenţilor din întreaga lume, pe Unimedia este postată o ştire în care se anunţă că tinerii şi studenţii din Republica Moldova vor avea acces gratuit la teatre, muzeie, biblioteci şi instituţii concertistice (sala cu orga şi filarmonica). Nu trebuie de făcut sondaje şi statistici speciale pentru a vedea unde va merge marea parte a tinerilor în seara de 17 Noiembrie…PMAN va fi ca de obicei supra-aglomerată: îmbulzeală, certuri, bătăi, demonstrări în superioritatea vestimentaţiei… mai mult nimic…
E tristă de tot, situaţia în care ne aflăm şi cel mai grav este faptul că nimeni nu se preocupă, şi chiar dacă fiecare din noi realizează aceste lucruri, nimeni nu încearcă să preschimbe ceva.
joi, 11 noiembrie 2010
Vis Etern
(o mică încercare... continuare la poemul lui Mihai Eminescu "Luceafărul".)
O vin Frumoasa mea în Cer
Şi Lumea ta o lasă,
Eu voi fi al tău Păzitor Înger
Iar tu - a mea Mireasă.
Stăpîna Cerurilor şi a mea să fii,
Cu a ta Lumină să umpli galaxiile pustii,
Să dai sens nemurirei mele
Şi ale altor mii de stele.
Vino aici, sus cu mine,
Cît de mult Eu te iubesc!
Dăruieşte-mi nopţi de fericire pline
Să simt şi eu o dată că Trăiesc!
Să pot să zbor şi eu în vis,
Să strălucesc cu mult efort...
Să nu mă mai vezi stins-
Să cuprind cu a mea Lumină
Universul Tău şi Tot!
Vino şi dăruieşte Fericire
Sufletului meu rece şi mort,
Cunoaşte ce e Nemurire-
Ce mii de veacuri o suport!
Cîntă-mi dulce să te-ascult
Şi umple-mi interiorul cu Căldură...
Că am îngheţat atît de mult-
Din existenţa-mi asta dură...
Hai, de sus noi să privim,
Cum oamenii se nasc şi mor...
De clipe dulci să ne amintim-
De ele să ne fie dor...
Zbori spre mine Scumpa mea!
Şi Lumea ta o lasă,
Cunoaşte Veşnicia, Dragostea
Şi de nimic nu-ţi pasă!
http://www.filat.md/blog/?m=20101019
Atmosfera din ajunul alegerilor
Întîlnirea lui Vlad Filat cu studenţii
Ne îndreptăm cu fetele
Fetele care merg alături de mine rîd, glumesc...unele vorbesc despre ... alegeri, iar altele discută cu totul pe alte teme fără a-şi face griji sau a se revolta de nedreptăţile care iau amploare pe zi ce trece!
Şi cum obişnuim să mergem dea lungul străzii Mihail Kogălniceanu, la intersecţia acesteia cu strada Armnească apare un grup de tineri cu nişte suplimente pe care e ilustrat în toată puterea culorii roşii- trandafirul lui PDM. O colegă de-a mea se grăbeşte să ia un supliment, după ce trage cîteva priviri prin text, zîmbeşte şi zice: ’’Nu-i stă cravata asta roşie, i-ar trebui una maro sau bleu!’’. Şi atîta timp cît mergem împreună încep să ghicesc cine şi cui îi oferă simpatia sa şi de aici, pentru cine va vota în data de 28 noiembrie.
E frumoasă toamna, numai că-mi pare că în acest an, frigul a dat buzna peste Moldova cam devreme...metaforic...
Iată că şi am ajuns. Intrăm în Sala Mare, pe partea dreaptă stau în rînd 3 mese acoperite de un cerşaf de culoarea’’verde de briliant’’. Fete elegant îmbracate ne invită prietenos să ne lăasăm semnătura în fişele de înregistrare: numele, prenumele, adresa, telefon, adresă de mail ... După această mică procedură care a creat îmbulzeală şi ’’călcat pe picioare’’, domnişoarele ne oferă şi ele nişte suplimente şi calendare pe 2011. Urcăm scările şi ajungem în sala cu scena si auditoriu. Îmi ocup un loc pe al treilea rînd, alături de colega mea. Pe pereţi mai stau atîrnate nişte accesorii care denotă recentele festivităţi de aici. Lumea tot se adună şi se adună. Bodygarzii mişună de ici în colo : ’’Dumnealui curînd o să vină, ocupaţivă locurile!’’
Intră pe uşă, se salută cu cîţiva bărbaţi de la intrare, urcă încet scările scenei, sala e arhiplină.
„A întîrziat!..nu e serios” aud voci indignate...
’’Bună seara stimaţi...
Se vede că nu a lipsit de la ore atunci cînd era student şi treceau Retorica, discursul...sau poate avînd atîta experienţă în afaceri şi mai tîrziu şi în politică, vrei nu vrei însuşeşti această artă de a vorbi ‚’’cu gust’’ astfel încît să atragi atenţia a tuturor celor vii din sală.
Ca şi oricare alt om politic, în pragul alegerilor, vorbeşte melancolic, uneori cu un ton mai gros ca să impună încredere, făgăduieşte desigur multe, despre ’’frumosul’’ viitor al Moldovei... Pe alocuri îi mai ’’scapă cîte o ponegrire în adresa celorlalte partide, în special’’secerii şi a ciocanului’’ şi a clanului Cioroilor.
Sala se revoltă cînd are curajul vreun tînăr vorbitor de rusă să chestioneze prim-ministru şi se bucură şi aplaudă cînd acesta zice ceva sarcastic în adresa celor care au votat pe parcursul anilor pentru PCRM.
Deşi cînd am intrat aici mă zgribuleam de frig, acum simt cum aerul a devenit cald, uneori mi se pare că e chiar fierbinte! Tinerii ruşi încearcă să-l contrazică pe Filat, sala se întoarce şi priveşte cu un dispreţ spre acel ’’sărac’’,parcă ar vrea să-i spună în hor: ‚’’Uite la el/ea rusoiul/rusoaica ce este! Cîtă îndrăzneală are să ciripească aici în rusă!” Atmosfera se incintă, mai ales cînd Vlad Filat menţionează că, dacă va fi să ajungă preşedinte, păi salariul mediu pe Moldova va constitui 7000 lei, cineva răbufneşte în rîs, doua voci feteşti piţigăiate. Filat se uită puţin stingherit într-acolo dar repede se regăseşte şi afirmă cu un aer plin de certitudine pe car ar vrea să-l transmită şi celor din sală: ’’ A şto tak smeşno vam? Cto smeialsea? Vedi vî navernoie znaiete cito seicias sredneia zarplata v strane sostavleaiet 3000 leiah...”
Mă miră puţin faptul că în sală s-au adunat nu doar simpatizanţii acestui partid, dar şi cei care după cum se vede nu-l acceptă. Aud în stînga mea:” Ia te uită cum NIT au venit pe furiş şi îşi ascund microfonul în spate la difuzor. Ca hoţii se furişează!” Încerc să mă ridic, întind gîtul ca să văd şi eu peste zeci de capete microfonul intruşilor. Da într-adevăr, e acolo jos, aşezat puţin mai în spatele difuzorului în aşa fel ca să fie neobservabil de marea parte a sălii.
Multe întrebări, multe răspunsuri- unele complete, altele nu prea...aşa a fost mereu, defapt...nu e nimic nou.
Făgăduieli, speranţe la bine...aceasta îi uneşte pe toţi cei adunaţi în această sală, tinerii îl ascultă atent, sute perechi de ochi privesc înspre acest om care ar trebui să întruchipeze adevărul şi încredere în viitor...dar nimeni nu poate fi sigur, pentru că nimeni nu este sigur că ziua de mîine va fi mai bună decît cea precedentă...
„Eu vă mulţumesc pentru prezenţa la această întîlnire a noastră, vă mulţumesc frumos că aţi venit
Plec şi eu, pentru azi e suficientă doza de făgăduieli...
http://www.infotag.md/reportaje/585924/
"Noi pur şi simplu solicităm şi vrem să fim luaţi în serios!’’
Deşi e o zi tipică de Toamnă, cam monotonă şi tristă pentru asemenea teme, nu rezist totuşi să nu merg la o astfel de conferinţă. Mă motiveză faptul că mai sînt încă studentă într-un colectiv respectiv de studenţi şi de aceea această conferinţă mă vizează direct. Mă deranjeză multe chestiuni care par că există şi ‘’trebuie’’ să existe în mod normal, fără să-i deranjeze în schimb, pe cei de la administraţia USM-ului.
‘’Noi sîntem conducerea Senatului USM, eu sunt preşedintele acestui senat, Alexandru Filipschi, vice-preşedintele senatului este Victor Chironda , Daniela Vasilache este membrul Consiliului de Senatori, Ana Sîrbu e secretarul general al Senatului Studenţesc USM’’ îşi prezintă emoţionat grupa de senatori, Alexandru Filipschi. Citesc pe feţele lor- nerăbdarea, par agitaţi. Fiecare îşi ocupă cît mai comod scaunul şi îşi înşiră grijuliu conspectele pe masă, exact cum o fac atunci cînd sunt la seminare şi urmează să răspundă.
Preşedintele Senatului tuşeşte scurt, încearcă de cîteva ori, inconştient şi automat să-şi slăbească cravata care posibil îl deranjează să respire, după cîteva încercări zadarnice îşi scoate stîngaci o basma din buzunar pe care în aceeaşi clipă o scapă din mîini şi tot atunci o prinde din cădere. Îşi şterge fruntea transpirată şi încreţită de emoţie. Face o introducere, aducînd la cunoştinţă despre apariţia şi componenţa Senatului Studenţesc, de asemnea despre necesitatea existenţei
În loc de Senat-Ligă să fie!
În vara anului 2009 aceşti membri s-au întîlnit la o tabără de vară organizată de un ONG din Republica Moldova, este vorba de Alianţa Studenţilor din Moldova împreună cu Solid Fundation din Olanda, care de asemenea e o organizaţie nonguvernamentală. A fost cîştigat un proiect. Participanţii au fost studenţii de la trei universităţi: USM, ASEM; UCCM. Proiectul avea drept scop să realizeze nişte traininguri despre cum să se facă o autoguvernare corect într-o instituţie de învăţămînt. După numeroase ore, urmase implimentarea în practică.
Luînd hotărîrea în mîini aceşti tineri au mers la administraţia USM, însă ideea de a crea un senat nu a plăcut. S-a purces la un demers adresat rectorului universităţii, răspunsul care a urmat anunţa că ideea este bună, dar însuşi denumirea de ‘’senat’’, este demodată, rectorul le-a propus să se numească ‘’liga studenţilor’’. Văzînd o astfel de susţinerea din partea rectorului, studenţii s-au adresat după încurajare
Rectorul ignoră, Prorectorul susţine
Primind numeroase plîngeri din partea studenţilor, senatul studenţesc a decis să scrie nişte cereri către rector cu scopul de a revizui şi a elimina litigiile. ‘’Rectorul a refuzat să ne accepte regulamentul şi statutul de Senat Studenţesc. Refuzul său era motivat prin faptul că în curînd va apărea o nouă funcţie pentru prorector, ţinînd cont de problemele cu care se confruntă studenţii, posibil atunci va fi acceptată şi existenţa unei asemenea formaţiuni ca Senat Studenţesc.’’
Noul prorector Tudor Arnăut părea să susţină ideile tinerilor, a acceptat chiar şi a susţinut cîteva puncte din planul lor de acţiuni.
Filipinschi a mai adăugat, că la una dintre întrunirile efectuate recent de Senat şi cîteva organizaţii pentru studenţi, rectorul USM, la un moment dat a demonstrat lipsă de respect faţă de cei adunaţi, ridicîndu-se şi plecînd din sală .
Probleme, plîngeri, cereri…
‘’Se optează pentru desfăşurarea sesiunii după programul vechi, adica pentru susţinerea a 6 examene pînă la vacanţa de iarnă, ci nu după cum prevede noua programă: 3 examene pînă la sărbătorile de iarnă şi 3 după.’’ Pentru aceasta, cei de la senatul studenţesc au înaintat o campanie de colectare a semnăturilor pentru a afla dorinţa tuturor studenţilor dacă sînt de acord cu implimentarea acestui program în cauză sau nu. În doar două săptămîni şi jumătate cei de la senat au colectat 6 mii de semnături. S-a explicat faptul că vechea modalitate de petrecere a sesiunilor este mult mai comodă pentru studenţi, aceştia reuşind să se odihnească fără stress în vacanţa de iarnă ca mai apoi să înceapă cu noi forţe cel de-al II-lea semestru . A fost întocmită o cerere adresată Ministerului de Educaţie în acest sens.
O altă problemă care s-a pus în discuţie a constituit-o reţinerea a unui procent din bursa fiecărui student care beneficiază de aceasta. Litigiu constă în faptul că această taxă este preluată din bursă fără acordul studenţilor şi constituie ~6 lei. Înmulţind această cifră la cele 13 facultăţi de
‘’Noi am constituit o structură care are menirea să contribuie la administrarea eficientă şi transparentă a fondurilor universitare, la apărarea şi promovarea drepturilor studenţilor, dar şi la dezvoltarea unei societăţi civile puternice în domeniul universitar al Republicii Moldova.’’
Apariţia senatelor studenţeşti în toate universităţile din Republica
‘’Nu există universitate fără studenţi, iar studenţii sînt parte integră a oricărei instituţii de învăţămînt, în acest sens ei sînt obligaţi să contribuie la buna administrare a instituţiei respective.’’ a concis vice-preşedintele Senatul Victor Chironda.
Membrii Senatului, în decursul discuţiei sale, au pus accentul pe trei cele mai importante probleme din întregul şir existent, care ar trebui cît mai curînd revizuite şi soluţionate.
Senatul USM solicită :
1. Administraţiei USM: să păstreze modalitatea veche de petrecere a examenelor cel puţin pentru anii II şi III de studiu şi anume 6 examene în luna decembrie
2. Ministerului Educaţiei de a-şi revedea hotărîrea cu privire la organizarea activităţii didactice şi anume pentru simestrul 1: de la 15 la 14 săptămîni de studiu şi pentru simestrul II: de la 14 la 16 săptămîni de studio., Senatul Studenţesc USM să fie acceptat ca organ de autoguvernare studenţească a USM şi să înceapă activitatea sa conform regulamentului
3. Confideraţia Naţională a Sindicatelor , Ministerului Tineretului şi Sportului, Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi de Corupţie precum şi Procuraturii Generale să se autosesizeze în privinţa reţinerii a unui procent din bursa studenţilor fără acordul acestora. În caz de neîndeplinire a acestora, Senatul Studenţesc USM îşi rezervă dreptul de a organiza manifestări de protest şi acţiuni de sensibilizare a opiniei publice.
Băieţii din Senat anunţă că cei de la administrarea USM-ului, defapt se conduc după un regulament general, cel a Guvernului, ci nu au unul special întocmit pentru universitate: ‘’ Da poftim, lasă administraţia să facă regulamentul pentru universitate, dar şi să-l dea studenţilor să-l consulte şi să vină cu anumite modificări, rectificări. Uite aşa se face!’’.
‘’Cunoaşteţi că sînt un şir de probleme de orice rang de la probleme tehnice şi pînă la acei maidanezi care se primblă déjà de ani de zile în curţile universităţii. Noi am încercat să aducem contribuţia noastră la soluţionarea acestor probleme şi că noi ne-am putea aduce aportul la soluţionarea lor.’’Victor Chironda mai adăugă faptul că atunci cînd s-a ajuns la discuţia cu rectorul universităţii privind aspectul financiar, acesta s-a făcut şi mai ignorant faţă de Senatul Studenţesc. Tinerii îşi exprimă dezamăgirea şi nemulţumirea pentru faptul că sînt trataţi astfel, mai ales că munca pe care o fac nu este nici într-un fel remunerată, toate cheltuielile financiare şi de timp sînt suportate nemijlocit pe seama lor.
Prin numeroasele exemple aduse, se observă sîrguinţa acestor tineri, dorinţa de a mobilize toţi studenţii universităţii, de a-şi cere respectarea drepturilor, de a cere soluţionarea problemelor de care conducrea universităţii pare că a uitat sau se face a nu observa
‘’Noi pur şi simplu solicităm şi vrem să fim luaţi în serios, noi chiar vrem să facem ceva ca să soluţionăm problemele cu care ne confruntăm!’’pe această notă provocătoare ia sfîrşit conferinţa. La fel ca şi aceşti tineri sper că în curînd situaţia de
http://www.arta.md/news/2010/10/18/dimitrie-peicev-pictura-2.html
110 ani de la naştere
Despre arta lui Teodor Kiriakoff
Preucupările artistului Teodor Kiriakoff au fost diverse, a efectuat lucrări
Spre deosebire de alţi graficieni, Teodor Kiriakoff abordează în picturile sale texte ca un designer contemporan, alterînd ilustraţii cu scenarii şi vindete alcătuite din motive geometrice sau florale preluate din ornamentele din lemn sau din ornamentele covoarelor moldoveneşti.
Teodor Kiriakoff a ilustrat cărţile lui Ion Creangă, Mihai Eminescu, Anton Pan, Alexandru Odobescu, Dimitrie Iov şi alţii.
Miros de pînză, acuarelă şi ulei
Am o plăcere deosebită să vizitez Muzeul de Artă, nu din motivul că mă regăsesc cumva în această îndeletnicire a picturei, pentru că nu am practic nici o aptitudine de a desena, ci pentru că apreciez şi respect adînc această minunată măiestrie a Omului de a reda viaţa în culori, în schiţe, în simboluri.
Iată şi astăzi, o ocazie frumoasă pentru vizită. În aerul cam rece din sala de expoziţie persistă mirosul placut de pînză, acuarelă şi ulei. Pentru un pictor acest miros este obişnuit, iar pentru un vizitator de rînd e neîntîrziat detectabil.
Podeaua de lemn, acoperită cu lac scîrţie neîncetat sub picioarele admiratorilor de artă.
Mă deranjeză puţin, mai ales că observ că Tudor Zbîrnea tuşind scurt, încearcă să atragă atenţia pentru a mai adăuga cîte ceva referitor la expoziţie:’’ Cu bunăvoinţa celor de
Admir o schiţă de portret a lui August Baillayre, 1922, realizată în hîrtie şi creion. Ceea ce m-a atras în această schiţă este faptul că autorul a realizat portretul unui om rezemat în propriul bust, Eul său, împietrit de veacuri şi denotînd prin monumentul său importanţa personalităţii sale.
Deşi lucrările lui Kiriakoff sînt realizate în mare parte în creion, cărbune sau tuş, cu persistenţa minimă a culorilor, mi se par totuşi foarte atractive. Figurile negre pe o pînză îngălbenită, îţi dă senzaţia că vezi o pictură antică realizată pe papirus. Unele schiţe de teatru sunt extrem de colorate, ornamentate în nuanţe de galben, roşu, verde, maro...
Apocalipsa
Ezit cîteva clipe la fiece lucrare, vreau să înţeleg stilul acestui pictor, schiţele sale îmi dau senzaţia că mă aflu într-un atelier de croitorie, iar costumele redate în pictură sînt modelele care vor fi de curînd croite.
„ E necesar să pătrunzi în esenţa creaţiilor lui Kiriakoff ca să-l poţi înţelege...”, îmi zice o doamnă ce admiră aceeaşi lucrare de pe perete „Apocalipsa”. Puterea Neagră luptă împotriva celei Albe...din adîncurile Pămîntului izvorăşte Îngerul Negru, iar din ceruri, Îngeri îmbrăcaţi în roşu încearcă să-l doboare cu o avalanşă de suliţe... Urmează lucrarea cu aceeaşi denumire „Apocalipsa II”, numai că aici este reprezentată biruinţa... Îngerii în roşu cîntă în trîmbiţă a Victorie, iar Îngerul Negru este izgonit în Neant... Iată ce văd în aceste picturi, iar ceea ce simt e liniştea sufletească. Aceaste lucrări redau faptele biblice, istorice, fantastice, de decor, de stil... orice vizitator îşi poate alege o lucrare drept una favorită! Eu mi-am ales deja – Biruinţa Binelui asupra Răului!
Expoziţiile de Toamnă
Valea Morilor...un loc plin de amintiri din copilărie... Păşesc a nenumărata oară pe aceeaşi alee, drumul meu tradiţional de la universitate spre Centrul Internaţional de Expoziţii MOLDEXPO.
E o zi de joi, 21 Octombrie, o zi ca toate zilele de toamnă, posomorîtă, acoperită de frunze galbene şi cîntecul sticleţilor.
Astăzi
Expoziţia FARMER
De cum intru pe teritoriul MOLDEXPO, pe partea dreaptă şi stîngă a aleei sunt aranjate mese, stenduri cu o varietate uimitoare de miere. Aranjată în butoiaşe de lut, mierea pare că e şi mai dulce, mai aromată. ’’Miere de floare de tei, miere de fag, de floare de salcîm, miere de mai...’’ aud în jurul meu, prisăcarii îndeamnă cumpărătorii să-şi facă alegerea.
Tot aici, alături de dulcea aromă a mierei, pămîntul este acoperit de un covor proaspăt şi mirositor de flori. Vînzătorii de pomi n-au ratat nici ei această expoziţie, fiecare şi-a aranjat pomii fructiferi, arbuştii şi plantele decorative demonstrînd printr imagini fructele şi pomuşoarele care vor fi obţinute din roada acestora.
A cîta oară participăm!
În ciuda unei zile atît de mohorîte, oamenii par totuşi agitaţi, bărbaţi cointeresaţi, specialişti în agricultură, doritori de a sădi şi a creşte un pom roiesc prin tot tîrgul. Femei, tinere gospodine se uită neîncrezute la vînzători atunci cînd aceştia încearcă să le explice faptul că fructele din imagine sunt roada acestui fel de pom şi nicidecum al altuia.
Mă apropii de o domnă, are şi ea un noian de pomi, mă vede cointeresată şi se dă mai aprope: ’’Vă ascult!’’, o întreb dacă a mai fost şi în alţi ani la acest tîrg, dacă a avut ceva cîştig...’’A cîta oară participăm! Poate nu atîta cîştig avem, cît plăcerea de a fi prezenţi la un astfel de tîrg, oamenii vin curioşi, mulţi începători care vor să cultive, să crească ceva, noi le dăm sfaturi, uneori chiar lăsăm numere de telefoane ca să ne contacteze şi să colaborăm!’’
’’Fie amatori, fie specialişti adevăraţi în agricultură, noi sîntem bucuroşi să deservim pe toţi’’îmi spune vînzătoarea de la masa cu nişte bostani gigantici.
Pavilionul central-o expoziţie mixtă
Entuziasmată de varietatea de miere, fructe şi legume, pomi şi arbuşti fructiferi, merg spre pavilionul central, la intrare îndată sunt întîmpinată de o doamnă ce-mi întinde cartea sa de vizită, prezintă o colecţie de parfumuri franceze ‚’’Colecţia noastră de parfumuri dar şi de cosmetică calitatovă o puteţi vedea înăuntru!’’ mă anunţă ea privindu-mă direct în ochi. Tot aici la intrare mă trezesc deja cu un noian de foiţe cu publicităţi, cărţi de vizite, jurnale ale companiilor...
Într-un sfîrşit, după ce aranjez în geantă toate cele primite de la promoter-i privesc în jur. Căsuţe, mese şi stenduri specializate, fiecare prezentînd o companie, o întreprindere de ceva. ’’Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală’’ este primul stent ce mi-a căzut în ochi, urmează ‚’’Întreprinderea de Stat MoldSuinhibrid’’ce se ocupă cu creşterea porcinelor, ‚’’Meliosoris SRL prezintă cosmetică din Rusia, Belorusia..., Unelte de uz Casnic, ‚’’Havit-Pro’’ adună cumpărători, amatorii de cîrnăţi, alături se află Bijoux- bijuterii de lucru manual în valoare de 60-100 lei, urmeză o expoziţie din sculpturi din rogoză: căluţi, clopoţei, papucei, potcoave pentru noroc în casă, toate în valoare 15-30 de lei. Nu pot să nu trec pe lîngă o minunată expoziţe de icone ’’ Atelierul Mitropoliei Moldova’’. Atenţia mi-este sustrasă de un bărbat care mişună de cîteva minute după spatele meu. Mă uit la el şi încerc să înţeleg ce se întîmplă ’’Vă rooog mult! Schimbaţi-mi 10 lei în două a cîte 5! Am cutreierat toată sala şi nimeni nu are!!!’’ Vînzătoarea la care se adresa cu atîta necesitate omul, s-a întors nepăsătoare clătinînd din cap că nu a vîndut nimic şi nu-l poate ajuta, alta îi spune că are doar bancnote de la 20 în sus...Omul se opreşte în mijlocul sălii stingherit, priveşte dezamăgit în jurul său şi vrea să plece, însă mîna mea automat îl opreşte...Mă simt singur surpinsă de gestul meu şi el stă cu o privire mirată şi luminată de bănuirea că îi va schimba cineva într-un sfîrşit bancnota de 10 lei!
Uşurată mă simt şi eu, mereu aşa mă simt cînd pot ajuta cuiva, chiar şi cu cele mai mărunte necesităţi, mai laes care îmi sunt pe putinţă! Observ că jumătatea a doua a pavilionului este ocupată de numeroase prezentări ale întreprinderilorce se ocupă cu producerea medicamentelor pentru animale de asemenea şi îngrăşeminte pentru culturi agricole.
Expoziţia MOLDAGROTECH
Mă îndrept spre periferia pavlionului MOLDEXPO, mirosul de frigărui şi cîrnaţi copţi domină pretutindeni, pentru mulţi veniţi aici, axpoziţia mai e şi un prilej frumos pentru odihnă în aer liber de toamnă.
Dar ce văd! Fiind încă la zeci de metri de la cea de-a doua expoziţe zăresc nişte construcţii gigantice. Roşu, galben şi albastru, exact ca şi tricolorul nostru sunt aranjate în rînd nişte maşini enorme pentru lucru în cîmp. ’’Acetsa e combină’’ îmi zice zîmbind un bărbat ce-mi ghiceşte uimirea pe faţă. Îmi spune cîte ceva despre producătorul acestei maşine-mutant, despre posibilităţile ei...eu îl ascult atentă, însă toate ce-mi spune îmi sunt atît de străine...
Merg mai departe, întîlnesc numeroase maşini de forme şi denumiri ciudate, de asemenea şi unelte precum Sobsoilerul necesar pentru afînarea solului sau Trituradora de sarmientos, maşină adusă din Spania care serveşte la sădirea viţei de vie. Toate sunt foarte viu colorate, atrag şi bucură ochiul,dar nu şi preţul, în dreptul fiecărei maşini citesc o suma alcătuită din 4, 5 şi 6 cifre!
E frumos aici, dar cred că numai un adevărat cunoscător, un specialist în agricultură ori cel puţin în maşinărie ar aprecia cu adevărat bogăţia acestor expoziţii!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)