MY HAND MADE :)
"Primele încercări :) ..."
INEL "CARNAVALUL DE LA VENEŢIA"
CERCEI ŞI PANDATIV "CRĂCIUNEI" :)
INEL "PHOENIX"
INEL "LAVENDER"
INEL "FULGUŞOR DE NEA"
PANDATIV "ÎNGERAŞ"
PANDATIV "MOLUSCĂ CU PERLĂ"
vineri, 23 decembrie 2011
miercuri, 13 aprilie 2011
„Comunismul, o modernitate eşuată”
„Comunismul, o modernitate eşuată” astfel a fost intitulată conferinţa publică organizată ieri
La eveniment au asistat profesorii şi studenţii Facultăţii de Istorie, iar ca invitat special a fost teologul, profesor de
“Această carte s-a născut din dorinţa de a nu lăsa ca douăzeci de ani de la căderea comunismului să treacă neapreciat . M-am simţit oarecum dator să abordez această temă, deoarece am apucat perioada respectivă şi am simţit duritatea acelor timpuri, de asemenea şi experienţa de mai apoi m-a făcut să mă plec asupra temei despre care teologia noastră ortodoxă fie în România, fie în Basarabia, fie mai cu teamă în Rusia nu a considerat a fi vrednică să fie neapărat pe lista de priorităţi, adica între sfinţii părinţi şi comunişti mai degrabă despre sfinţii părinţi căci ei sunt mai comozi, nu ne interoghează personal atât de mult cum ne-ar interoga preocuparea cu acest capitol sumbru şi complex în care vine răul şi sfinţeniile care se întrepătrund ca lumina şi umbra, creând o situaţie în care e greu să distingi etic, spiritual, politic înclinaţia uneia sau alteia spre o variantă sau alta.”, a declarat Radu Preda.
Cartea reprezintă o abordare interdisciplinară, o abordare de ansamblu a ceea ce a reprezentat comunismul ca idee intelectulă la început şi care a evoluat într-o ideologie cu caracter terorist, a justificat crima în masă pentru a aduce acea modernitate utopică. Prin ideologia sa care prevedea crearea unei societăţi “perfecte” unde toţi oamenii ar fi fost pe un picior de egalitate, comuniştii aveau drept scop să acceadă la putere şi să instaureze monopolul.Teologul Radu Preda menţionează că comuniştii sunt unicii în istorie care pentru a obţine putere au folosit strategia, ideea de “bine” pentru societate.
Teologul susţine că există două căi de moderntate, una se referă la modernitate care ştie să domesticească capitalul fără a decurge la violenţă, iar cel de-al doilea tip de modernitate se referă la modelul comuniştilor – agonisirea puterii şi a capitalului prin teroare. Astfel, este important de reţinut faptul că în ideologia comunistă s-a conturat ideea de “Bine Comun”, iar regimul totalitar a căpătat o imagine negativă a ceea ce ar trebui să reprezinte binele comun. Scopul era de a da naştere sau de a reeduca Omul Vechi în cel Nou prin metode, căi meschine şi coruptibile asupra căruia s-ar fi ptut exercita oricând controlul şi manipularea, în acest context, omul era deposedat de convingerile şi principiile sale agonisite în timp. Cei care nu s-au lăsat modelaţi, reeducaţi au fost surpaţi, ceilalţi au acceptat să devină “marionete” într-un spectacol sângeros care a durat două secole. Omul Nou trebuia să se supună noii religii politice care era considerată drept unica şi desăvârşită. “Comunismul nu a fost un anticreştinism, ci mai degrabă o religie alternativă. Deşi nu mai este, din păcate regimul comunist a lăsat o adâncă amprentă, o moştenire, un atavism care încă mai persistă mai ales aici în
Alla Axiuc
Legenda imaginei: Radu Preda, teolog, profesor
luni, 11 aprilie 2011
„ Toţi diferiţi, Toţi egali ”
Asociaţia Tineretului Ucrainean în Republica Moldova „Zlagoda” a organizat ieri primul curs de instruire pentru tinerii lideri de asociaţii regionale şi grupurile de iniţiativă ale ucrainenilor care locuiesc pe teritoriul Moldovei, cu genericul „Învăţăm să trăim împreună”.
Pe lângă cei 21 de membri, tineri ai Asociaţiei „Zlagoda”, la eveniment au participat: Oleg Ţulea viceministru al tineretului şi sportului, Dimitrie Lecarţev conducătorul Asociaţiei „Zlagoda”, Mycola Sklyarenko consilier
Scopul proiectului „Învăţăm să trăim împreună” presupune promovarea păcii în relaţiile dintre toţi tinerii din Republica Moldova prin intermediul dialogului intercultural. Astfel, pentru realizarea acestui proiect, tinerii ucraineni şi-au propus următoarele obiective: consolidarea interacţiunii sociale şi participarea la procesul de luare a deciziilor de către tinerii ucraineni, conservarea şi îmbogăţirea patrimoniului lingvistic şi cultural al ucrainenilor din Moldova; promovarea educaţiei non-formale, educaţia interculturală, înţelegerea reciprocă şi respect în rândul tinerilor aparţinând etniilor care locuiesc în regiunile ţării; creşterea gradului de informare a comunităţii, privind activitatea uniunilor polietnice pentru o coeziune socială mai bună, combaterea de stereotipuri şi prejudicii, diversitate culturală.
„Voi, tinerii sunteţi în stare să realizaţi careva schimbări, anume prin acest dialog intercultural să promovaţi pacea şi înţelegerea dintre populaţia băştinaşă şi minorităţile etnice de pe teritoriul Republicii Moldova, viitorul vă aparţine”, a declarat Dimitrie Lecarţev, conducătorul Asociaţiei „Zlagoda”.
Viceministrul Oleg Ţulea, a declarat la rândul său că Ministerul Tineretului şi Sportului a adoptat la nivel de strategie, de minister promovarea dialogului intercultural: „ Tematica activităţii pe care o promovaţi este a doua la număr din acest an. Cu două săptămâni în urmă am mai avut un seminar de acest gen, organizat de către tinerii minorităţilor etnice de la noi din ţară. În această situaţie în care ne aflăm, suntem obligaţi să adoptăm o stategie prin intermediul căreia să putem să identificăm problemele cu care se confruntă tinerii şi să le soluţionăm împreună.”
„Vreau să înţelegeţi faptul că nu există familii ucrainene care să nu aibă în genealogia sa moldoveni şi invers. Noi, ucrainenii care locuim pe teritoriul Moldovei suntem cetăţeni ale acestei ţări, din cele aproximativ o mie de comunităţi rurale din ţară, 300 sunt alcătuite din populaţia ucraineană.”, a menţionat Nicolai Oleinic preşedintele Uniunei Ucrainene din Republica Moldova. De asemenea s-a pus accentul pe egalitatea în drepturi şi tolerarea limbii, culturii ucrainenilor aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova.
Reamintim că Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care proclama anul care începe de pe 12 august 2010 şi pâna pe 11 august 2011 ca fiind Anul Internaţional al Tineretului: “dialog şi înţelegere reciprocă”. Acest an susţine activităţi care promovează în rândul tinerilor idealurile de pace, libertate, progres, solidaritate şi care sunt dedicate obiecivelor de progres şi dezvoltare. Astfel, realizarea unor asemenea proiecte din partea tinerilor este binevenită, “Anul nostru – Vocea noastră”, vocea voastră va fi auzită, iar noi vom face totul pentru a vă susţine”, a mai adăugat vicepreşedintele Ministerului Tineretului şi Sportului Oleg Ţulea..
Proiectul Asociaţiei Tineretului Ucrainean în Republica
Alla Axiuc
Legenda imaginei: Nicolai Oleinic preşedintele Uniunei Ucrainene din Republica Moldova, Oleg Ţulea viceministru al tineretului şi sportului, Mycola Sklyarenko consilier
Surprize de primăvară la Zoo: a venit pe lume Bosea!
Grădina Zoologică a primit cu braţele deschise un nou coabitant. Săptămâna trecută, când abia se mijea de zi, un ponei pitic a adus pe lume un puiuţ. La fel de ponei şi la fel de mic. Lucrătorii care au asistat la naştere au botezat căluţul simplu şi dezmierdător - Bosea.
„Bosea mamei, Bosea”, i-a zis atunci mama-ponei şi l-a mângâiat cu drag
„Înălţimea şi greutatea încă nu le-am apreciat, dar se vede că poneiul e destul de sănătos şi voios. Azi a ieşit cu mămica la plimbare, ea îl protejează şi nu ne prea permite să-l atingem”, ne spune Ana, şefa Clubului tinerilor biologi.
Pentru mama-ponei, în vârstă de patru ani, aceasta este prima naştere şi de aceea, pe parcursul întregii perioade de sarcină, cei de la Zoo au îngrijit-o şi au protejat-o de ochi străini. „Suntem foarte superstiţioşi şi îi ascundem de public, însă peste o lună sau două oamenii vor avea posibilitatea să-i admire”, ne preîntâmpină Ana.
Bosea a moştenit nuanţa roşcată a blănii de la mamă, pe când tata e gri. Dar lucrătorii Grădinii Zoologice afirmă că poneii îşi pot schimba culoarea pe parcursul întregii vieţi, evoluând de la nuanţele maro la cele de gri-întunecat.
Năzbâtios şi… independent
Ana a încercat de mai multe ori să-i lege la gât lui Bosea panglici roşii împotriva deochiului, însă acestuia nu-i prea place să fie captiv şi, în fel şi chip, caută să scape de ele, provocând râsete şi admiraţie.
„Se alăptează foarte des, la fiecare 10 minute, apoi doarme alipit de abdomenul mamei, se mai joacă prin jurul ei şi iar caută mâncare, asta e tot ce face acum”, îmi spune zâmbind zoologul Natalia Nicolae.
Din primele clipe ale vieţii sale, Bosea a cunoscut grija şi dragostea umană. Ana spune că poneiul trebuie să se obişnuiască cu omul de cum s-a născut, ca mai apoi să nu se sperie de privirile publicului.
Alla Axiuc
vineri, 18 martie 2011
Moldova orfană. Părinţii pleacă, dar în grija cui rămân copii?
Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a desfăşurat ieri o şedinţă cu tema „Părinţii pleacă la muncă peste hotare - în grija cui rămân copiii?”, la care a fost invitat să participe Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie.
În urma realizării celui de-al doilea raport de monitorizare a mass-media, s-a constatat că ziarele din R. Moldova nu acordă atenţia necesară subiectelor privind traficul de fiinţe umane, violenţa în familie, migraţia ilegală.
Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, prezentă la şedinţă, a declarat: „Astăzi avem 100.000 de copii care au rămas fără ocrotire părintească, pentru că politicile şi cadrul legislativ existente la ora actuală nu întotdeauna asigură o protecţie adecvată acestor copii. Menţionez că, fără prestaţia mass-media în acest domeniu, fără participarea societăţii civile, autorităţilor publice locale, structurilor abilitate prin lege şi regulamente, noi nu o să fim în stare să le oferim acestor copii protecţia necesară”. Ministra a mai adăugat că, de anul trecut, funcţionează un plan privind protecţia copiilor care sunt lipsiţi de grija părintească, plan care este realizat treptat, în termenul stabilit. Roman Poznanschi, membrul Fundaţiei Terre des hommes, delegat în Moldova, a enunţat următorul fapt: „Spre marele regret, problema majoră e că nu avem date, cifre exacte despre aceşti copii. Ministerul Educaţiei numără copiii care se află în circuitul şcolar şi atunci Valentina Buliga şi ministerul pe care îl reprezintă ţin cont de dificultăţile înregistrate la copiii cu care se confruntă cadrele didactice şi asistenţii sociali. Pentru a ameliora situaţia, e nevoie de o conlucrare cu părinţii şi copiii la nivel psihosocial. Până la urmă, nu deţinem cifre reale în care să avem încredere, în schimb, lucrăm la nivel local, ajutăm serviciile sociale să se organizeze şi ne confruntăm tot mai mult cu această realitate, în care copiii sunt rămaşi fără tutelă”.
Din cauza lipsei unui program special, care ar cuprinde situaţia acestor copii, Fundaţia Terre des hommes şi-a propus ajutorul întru crearea unui sistem care are drept scop să creeze o corelaţie cât mai strânsă între cadrele didactice şi asistenţii sociali, pentru a identifica copiii aflaţi în situaţii de criză, pentru a le oferi ajutorul şi susţinerea de care au nevoie.
Deşi, la nivel material, aceşti copii stau destul de bine, ei sunt lipsiţi de ceva mai important - grija şi dragostea părintească. Membrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Andrei Lutenco, a declarat că părinţii decişi să plece peste hotare vor fi obligaţi de acum înainte să aleagă pe seama cui vor lăsa copiii lor. În acest sens,Valentina Buliga a menţionat că părinţii care nu vor asigura o tutelă copiilor în timpul lipsei lor vor fi sancţionaţi. Sancţiunile şi pedepsele vor fi indicate în legislaţia care urmează a fi ajustată.
Ministra Muncii a cerut ajutor şi sprijin atât din partea organizaţiilor apte să amelioreze această situaţie, cât şi a mass-media, care poate furniza mai multă informaţie privind sensibilizarea oamenilor care, până în prezent, n-au realizat ce daune provoacă copiilor lor, crezând că banii vor substitui dragostea faţă de ei.
Alla Axiuc
Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Publicaţiei Periodice TIMPUL DE DIMINEAŢĂ
La colţuri de stradă: Şi ele fac parte din farmecul oraşului nostru
De foarte multe ori observăm cum, pe marginile străzilor din oraş, stau câteva bătrâne, având înşirate pe un cearşaf îngălbenit obiecte scoase din casă la vânzare - cărţi, plante de cameră, tacâmuri şi alte lucruri care, la prima vedere, n-ar mai folosi la nimic. Oare ce le-a adus în stradă pe aceste femei? Ca să câştige ceva din cele expuse la vânzare sau pentru că sunt singure şi au găsit o modalitate de a se aduna pentru a depăna între amintiri din negura vremurilor.
E destul să te apropii că imediat ţi se propune o lanternă veche, o păpuşă defectă, un aparat de radio din cele cu galenă, nişte papuci ce ţin de moda veacului trecut, oglinzi, bijuterii şi chiar cosmetică de prin anii tinereţii lor. „Nu le vând ca să fac parale, sunt obiecte de acasă la care am ţinut mult, le-am folosit cu dragoste, iar acum, când nu mai am nevoie de ele, n-aş vrea să le arunc, aşa cum o fac alţi oameni. Vreau să le ofer celor care poate au nevoie de ele. Nu întotdeauna le dau contra plată. De cele mai multe ori, le dărui, dacă văd că omul e cu adevărat interesat de ceva, dar n-are bani. Simt că ofer acestor lucruri o viaţă nouă, mă bucur că nu vor mai sta prăfuite, ci vor fi de folos cuiva”, îmi mărturiseşte Ludmila Petrovna, una dintre cele câteva bătrâne pe care le văd de câţiva ani, stând în acelaşi loc de pe bulevardul Dacia.
La intrarea în Piaţa Centrală, lângă centrul comercial UNO, dar şi în multe alte locuri ale oraşului, neapărat vei întâlni zeci de asemenea femei în vârstă. Marea lor majoritate sunt sociabile şi bucuroase de nişte „urechi noi”, cărora să li se plângă de greutăţile vieţii sau să le povestească istorii din viaţa lor. Aflu că Galina Vasilevna a fost pediatru, vecina de-alături - profesoară la Universitatea Tehnică din Moldova, iar cealaltă - ingineră. Toate au ocupat cândva un loc important în societate şi acum, ieşite la pensie, la vârsta de 70-80 de ani, nu acceptă gândul că nu mai trebuie nimănui. Totodată, pensia mică, în valoare de 800 de lei, le obligă să caute un mijloc alternativ de câştig. „De multe ori se întâmplă că nu vând nimic sau, dacă omul cere ceva cu o jumătate de preţ, îi ofer cu mare plăcere, deoarece îmi este greu să le duc acasă, ca a doua zi să le aduc din nou”, îmi spune fosta ingineră.
Dacă la prima vedere se pare că aceste lucruri propuse spre vânzare nu au valoare, pentru unii ele reprezintă un adevărat tezaur. Există destui colecţionari, amatori de obiecte vechi, care sunt oricând gata să le cumpere chiar şi la un preţ majorat, de pildă 500-1000 de lei pentru un album de fotografii de la cumpăna secolelor XIX-XX, precum şi medalii vechi ale veteranilor, timbre poştale, primele ediţii ale unor cărţi importante… Unele dintre aceste doamne, conştientizând acest fapt, nu se sfiiesc să solicite un preţ „frumuşel” pentru o veche maşină de dactilografiat sau pentru un samovar suflat cu argint.
Unii oameni, chiar dacă nu cumpără, trecând pe alături se opresc şi privesc curioşi la aceste lucruri, ca la muzeu. „Îmi place să le admir şi, dacă unele din aceste obiecte îţi stârnesc zâmbetul - pentru că te întrebi: cui îi va trebui, de exemplu, o jucărie spartă -, altele chiar te uimesc prin inedita lor formă, pictură, ornament. E ceva ce nu mai întâlneşti în cotidianul nostru”, îmi mărturiseşte o tânără pe care tocmai am surprins-o examinând un pieptene vechi şi o oglindă de buzunar. Chiar dacă nu mai sunt în stare să participe activ la viaţa cotidiană, rolul femeilor cu asemenea ocupaţii pe trotuarele oraşului rămâne unul important - un fel de bunicuţe pentru trecătorii cărora le dau un sfat, le spun o istorioară, îi poartă printre suvenirele unor timpuri apuse… Şi ele fac parte din farmecul oraşului nostru…
Alla Axiuc
Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Publicaţiei Periodice TIMPUL DE DIMINEAŢĂ
joi, 27 ianuarie 2011
FILATELIA MOLDOVEI
Tezaurul istoric pe mărci poştale
„Poşta Moldovei” a lansat o nouă serie de mărci poştale intitulată „Din tezaurul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Cultura „Cucuteni-Tripolie”. Seria este compusă din trei mărci poştale şi o coală mică, ale căror subiecte sunt exponate ale muzeului.
Ideea de a imprima pe noile mărci poştale vase din lut din perioada eneoliticului a aparţinut atât specialiştilor de la „Poşta Moldovei”, cât şi muzeografilor.
„Cucuteni-Tripolie” este una dintre cele mai importante culturi arheologice din spaţiul nord-pontic şi una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa mileniilor V-IV î.e.n.
Referindu-se la valoarea acestei culturi, perpetuată acum şi în filatelia Moldovei, Veaceslav Bigbaev, cercetător ştiinţific al muzeului, sectorul de arheologie, ne-a spus următoarele: „Piese din acea perioadă se regăsesc în numeroase muzee ale lumii: în SUA, Grecia, Marea Britanie... Aceste exponate au o magie aparte”.
Au fost selectate doar câteva dintre cele mai reprezentative piese din acea perioadă, pe când patrimoniul muzeului numără peste 220.000 de piese cu valoare istorică şi ştiinţifică, multe dintre acestea fiind unicate pe plan regional.
Victoria Tănase, şefa Serviciului editorial filatelic de la „Poşta Moldovei”, a oferit detalii privind tirajul şi costul noilor mărci. Astfel, marca Amforă antropomorfă cu capac, cu valoare nominală de 85 de bani, a fost emisă într-un un tiraj de 150.000 de exemplare; marca Vas bitronconic cu reprezentări zoomorfe - 1,20 lei, 100.000 ex., iar marca Vas bitronconic cu reprezentări antropomorfe costă 8,50 lei şi a fost emisă în 50 de mii de exemplare.
Mărci poştale tipărite în colaborare cu muzeul au fost lansate şi în anul 1999, însă noul set, prezentat în această săptămână, iniţiază o serie care înfăţişează obiecte din tezaurul Muzeului Naţional. „Am debutat cu piese din cultura Cucuteni-Tripolie şi vom continua cu altele foarte importante din patrimoniul nostru”, a menţionat Aurelia Corneţchi, director adjunct al muzeului.
Unul dintre vasele imprimate pe marcă a fost descoperit în raionul Drochia şi înfăţişează zeiţa supremă a acteonului cucutenian, iar alte două fac parte dintr-o perioadă mai târzie şi au fost descoperite în satul Vărvăreuca, raionul Floreşti. Acestea din urmă întruchipează figuri zoomorfe, fiind datate cu 3800 - 4200 î.e.n.
Copyright © 2010 Timpul. Toate drepturile rezervate
joi, 13 ianuarie 2011
Eminesciana VII
În cinstea împlinirii a 161 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu, a fost inaugurată o expoziţie reprezentativă, ieri 13 ianuarie în Centrul expoziţional Constantin Brâncuşi.
Galeria Eminesciana a numărat 108 lucrări de artă: „Arborele Eminescu” de David Aurel, „Luceafărul” de Manciuc Vladimir, „Mihai Eminescu” de Mireanu Mihai, de asemenea sculpturi din ceramică şi ghips, printre care un bust voluminos a Poetului realizat de Guţu Ion.
În lucrările efectuate din pânză şi ulei se regăsesc uşor imaginile din versurile eminesciene: „Lacul”, „Diana” „Din noaptea..” „Afară-i toamnă” „Sara pe deal”.
Ghenadie Jalba, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a menţionat că în acest an comparativ cu alţii, din punct de vedere cantitativ expoziţia este mai mică :” Deşi este de un format mai modest, după părerea mea şi a colegilor mei, expoziţia este totuşi una reuşită”.
La inaugurare au venit nu doar cei maturi, apţi de a gândi şi filosofa profund ci şi cei micuţi care l-au îndrăgit pe Eminescu din primele versuri ale poeziei „Somnoroase păsărele”.
Pictorul Ion Daghi a recitat un fragment din Scrisoarea I, despre geneza lumii astfel, asociind acea lumină apărută din haos cu genialitatea şi importanţa lui Mihai Eminescu pentru literatura şi cultura noastră. „Pentru noi Eminescu este o sursă nesecată de energie puternică, de creaţie pentru orice activitate, pentru viaţă”, a mai menţionat Ion Daghi.
Igor Isac a precizat faptul că cel ce încearcă să creeze ceva extraordinar, să întruchipeze ideal chipul şi opera marelui poet aceala şi se apropie într-o oarecare măsură de sufletul şi lumea lui Eminescu.
Ca şi ceilalţi maieştri în artă, pictorul basarabean Tudor Zbârnea în nenumărate rânduri a lăudat genialitatea, opera poetului, prestaţia sa pentru sufletul şi cultura întregii omeniri.
„Expoziţia de astăzi, operele celor 61 de pictori, sinceritatea şi rodul muncii lor este în consonanţă deplină cu universul, cu poezia lui Eminescu” a dat nota apreciativă criticul de arte Tudor Braga.
Admiratorii de artă vor putea vizualiza expoziţia până la sfârşitul lunii Ianuarie.
Micii Şahişti
În perioada de 8 şi 9 Ianuarie 2011, în incinta Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport în parteneriat cu Primăria Municipiului Chişinău a avut loc inaugurarea oficială a Academiei Naţionale de Şah din Moldova. Cu ocazia acestei deschideri s-a derulat primul pentru acest an, turneu de şah la care au participat copii în vîrsta de până la 14 ani.
Startul oficial al campionatului de şah s-a lansat cu audierea imnului naţional. Felicitări, doleanţe, urări de bine au fost oferite Academiei Naţionale de Şah din partea ministrului Tineretului şi Sportului Ion Ceban de asemenea, din partea viceprimarul capitalei Nistor Grozavu şi şefului Catedrei de Cultură Fizică şi Sport (U.S.M.) Boris Boguş.
Iniţiatorul Academiei, maestru internaţional în şah Viorel Iordăchescu şi-a exprimat gratitudinea faţă de invitaţii onoraţi şi faţă de un număr atât de impunător de participanţi: “Cînd am lansat acest proiect, nu ne-am aşteptat că această sală va fi arhiplină, aproximativ 200 de copii-participanţi din toate părţile Moldovei, fapt ce ne bucură nespus de mult”.
Scopul major al Academiei Naţionale de Şah este promovarea şi educarea copiilor în această direcţie: ”Nu este vorba de copii talentaţi sau netalentaţi, noi vom lucra cu toţi copii. Avem proiecte şi pentru copii din familii social vulnerabile şi pentru copii cu dezabilităţi”, a menţionat Viorel Iordăchescu.
După ce arbitru a reamintit regulile de vază ale şahului, micii şahişti în vîrstă de la 4 anişori pînă la 14 , timp de două zile au trecut peste cele 9 runde de joc după sistemul elveţian, a câte 15 minute de fiecare. După mult curaj, spor şi stăruinţă va urmat premierea celor 24 de cîştigători. Premiaţi vor fi absolut toţi participanţii, iar darurile vor include cu siguranţă şi dulciuri.
Picii veniţi la turneu nu neapărat visează să devină şahişti când vor creşte:”Eu vreau să fiu arhitector, dar şahul îl joc, deoarece bunelul spune că aceasta dezvoltă gândirea, memoria şi mie îmi place”, afirmă un participant de zece ani.
“Ne bucură nespus de mult faptul că nepoţilor, copiilor noştri li se oferă nişte facilităţi de acest gen ca ei să poată să se dezvolte, să poată să cunoască mai multe ca mai apoi să se decidă ce vor face în viaţă. E o idee minunată acest campionat şi suntem gata să participăm ori de câte ori ni se va mai oferi ocazia” a menţionat o familie tânără venită să-şi susţină copii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)