„Comunismul, o modernitate eşuată”
„Comunismul, o modernitate eşuată” astfel a fost intitulată conferinţa publică organizată ieri
La eveniment au asistat profesorii şi studenţii Facultăţii de Istorie, iar ca invitat special a fost teologul, profesor de
“Această carte s-a născut din dorinţa de a nu lăsa ca douăzeci de ani de la căderea comunismului să treacă neapreciat . M-am simţit oarecum dator să abordez această temă, deoarece am apucat perioada respectivă şi am simţit duritatea acelor timpuri, de asemenea şi experienţa de mai apoi m-a făcut să mă plec asupra temei despre care teologia noastră ortodoxă fie în România, fie în Basarabia, fie mai cu teamă în Rusia nu a considerat a fi vrednică să fie neapărat pe lista de priorităţi, adica între sfinţii părinţi şi comunişti mai degrabă despre sfinţii părinţi căci ei sunt mai comozi, nu ne interoghează personal atât de mult cum ne-ar interoga preocuparea cu acest capitol sumbru şi complex în care vine răul şi sfinţeniile care se întrepătrund ca lumina şi umbra, creând o situaţie în care e greu să distingi etic, spiritual, politic înclinaţia uneia sau alteia spre o variantă sau alta.”, a declarat Radu Preda.
Cartea reprezintă o abordare interdisciplinară, o abordare de ansamblu a ceea ce a reprezentat comunismul ca idee intelectulă la început şi care a evoluat într-o ideologie cu caracter terorist, a justificat crima în masă pentru a aduce acea modernitate utopică. Prin ideologia sa care prevedea crearea unei societăţi “perfecte” unde toţi oamenii ar fi fost pe un picior de egalitate, comuniştii aveau drept scop să acceadă la putere şi să instaureze monopolul.Teologul Radu Preda menţionează că comuniştii sunt unicii în istorie care pentru a obţine putere au folosit strategia, ideea de “bine” pentru societate.
Teologul susţine că există două căi de moderntate, una se referă la modernitate care ştie să domesticească capitalul fără a decurge la violenţă, iar cel de-al doilea tip de modernitate se referă la modelul comuniştilor – agonisirea puterii şi a capitalului prin teroare. Astfel, este important de reţinut faptul că în ideologia comunistă s-a conturat ideea de “Bine Comun”, iar regimul totalitar a căpătat o imagine negativă a ceea ce ar trebui să reprezinte binele comun. Scopul era de a da naştere sau de a reeduca Omul Vechi în cel Nou prin metode, căi meschine şi coruptibile asupra căruia s-ar fi ptut exercita oricând controlul şi manipularea, în acest context, omul era deposedat de convingerile şi principiile sale agonisite în timp. Cei care nu s-au lăsat modelaţi, reeducaţi au fost surpaţi, ceilalţi au acceptat să devină “marionete” într-un spectacol sângeros care a durat două secole. Omul Nou trebuia să se supună noii religii politice care era considerată drept unica şi desăvârşită. “Comunismul nu a fost un anticreştinism, ci mai degrabă o religie alternativă. Deşi nu mai este, din păcate regimul comunist a lăsat o adâncă amprentă, o moştenire, un atavism care încă mai persistă mai ales aici în
Alla Axiuc
Legenda imaginei: Radu Preda, teolog, profesor