FILATELIA MOLDOVEI

Tezaurul istoric pe mărci poştale

„Poşta Moldovei” a lansat o nouă serie de mărci poştale intitulată „Din tezaurul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Cultura „Cucuteni-Tripolie”. Seria este compusă din trei mărci poştale şi o coală mică, ale căror subiecte sunt exponate ale muzeului.

Ideea de a imprima pe noile mărci poştale vase din lut din perioada eneoliticului a aparţinut atât specialiştilor de la „Poşta Moldovei”, cât şi muzeografilor.

„Cucuteni-Tripolie” este una dintre cele mai importante culturi arheologice din spaţiul nord-pontic şi una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa mileniilor V-IV î.e.n.
Referindu-se la valoarea acestei culturi, perpetuată acum şi în filatelia Moldovei, Veaceslav Bigbaev, cercetător ştiinţific al muzeului, sectorul de arheologie, ne-a spus următoarele: „Piese din acea perioadă se regăsesc în numeroase muzee ale lumii: în SUA, Grecia, Marea Britanie... Aceste exponate au o magie aparte”.

Au fost selectate doar câteva dintre cele mai reprezentative piese din acea perioadă, pe când patrimoniul muzeului numără peste 220.000 de piese cu valoare istorică şi ştiinţifică, multe dintre acestea fiind unicate pe plan regional.

Victoria Tănase, şefa Serviciului editorial filatelic de la „Poşta Moldovei”, a oferit detalii privind tirajul şi costul noilor mărci. Astfel, marca Amforă antropomorfă cu capac, cu valoare nominală de 85 de bani, a fost emisă într-un un tiraj de 150.000 de exemplare; marca Vas bitronconic cu reprezentări zoomorfe - 1,20 lei, 100.000 ex., iar marca Vas bitronconic cu reprezentări antropomorfe costă 8,50 lei şi a fost emisă în 50 de mii de exemplare.
Mărci poştale tipărite în colaborare cu muzeul au fost lansate şi în anul 1999, însă noul set, prezentat în această săptămână, iniţiază o serie care înfăţişează obiecte din tezaurul Muzeului Naţional. „Am debutat cu piese din cultura Cucuteni-Tripolie şi vom continua cu altele foarte importante din patrimoniul nostru”, a menţionat Aurelia Corneţchi, director adjunct al muzeului.

Unul dintre vasele imprimate pe marcă a fost descoperit în raionul Drochia şi înfăţişează zeiţa supremă a acteonului cucutenian, iar alte două fac parte dintr-o perioadă mai târzie şi au fost descoperite în satul Vărvăreuca, raionul Floreşti. Acestea din urmă întruchipează figuri zoomorfe, fiind datate cu 3800 - 4200 î.e.n.

Ala Axiuc

Copyright © 2010 Timpul. Toate drepturile rezervate

Eminesciana VII

În cinstea împlinirii a 161 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu, a fost inaugurată o expoziţie reprezentativă, ieri 13 ianuarie în Centrul expoziţional Constantin Brâncuşi.

Galeria Eminesciana a numărat 108 lucrări de artă: „Arborele Eminescu” de David Aurel, „Luceafărul” de Manciuc Vladimir, „Mihai Eminescu” de Mireanu Mihai, de asemenea sculpturi din ceramică şi ghips, printre care un bust voluminos a Poetului realizat de Guţu Ion.

În lucrările efectuate din pânză şi ulei se regăsesc uşor imaginile din versurile eminesciene: „Lacul”, „Diana” „Din noaptea..” „Afară-i toamnă” „Sara pe deal”.

Ghenadie Jalba, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a menţionat că în acest an comparativ cu alţii, din punct de vedere cantitativ expoziţia este mai mică :” Deşi este de un format mai modest, după părerea mea şi a colegilor mei, expoziţia este totuşi una reuşită”.

La inaugurare au venit nu doar cei maturi, apţi de a gândi şi filosofa profund ci şi cei micuţi care l-au îndrăgit pe Eminescu din primele versuri ale poeziei „Somnoroase păsărele”.

Pictorul Ion Daghi a recitat un fragment din Scrisoarea I, despre geneza lumii astfel, asociind acea lumină apărută din haos cu genialitatea şi importanţa lui Mihai Eminescu pentru literatura şi cultura noastră. „Pentru noi Eminescu este o sursă nesecată de energie puternică, de creaţie pentru orice activitate, pentru viaţă”, a mai menţionat Ion Daghi.

Igor Isac a precizat faptul că cel ce încearcă să creeze ceva extraordinar, să întruchipeze ideal chipul şi opera marelui poet aceala şi se apropie într-o oarecare măsură de sufletul şi lumea lui Eminescu.

Ca şi ceilalţi maieştri în artă, pictorul basarabean Tudor Zbârnea în nenumărate rânduri a lăudat genialitatea, opera poetului, prestaţia sa pentru sufletul şi cultura întregii omeniri.

„Expoziţia de astăzi, operele celor 61 de pictori, sinceritatea şi rodul muncii lor este în consonanţă deplină cu universul, cu poezia lui Eminescu” a dat nota apreciativă criticul de arte Tudor Braga.

Admiratorii de artă vor putea vizualiza expoziţia până la sfârşitul lunii Ianuarie.

Micii Şahişti

În perioada de 8 şi 9 Ianuarie 2011, în incinta Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport în parteneriat cu Primăria Municipiului Chişinău a avut loc inaugurarea oficială a Academiei Naţionale de Şah din Moldova. Cu ocazia acestei deschideri s-a derulat primul pentru acest an, turneu de şah la care au participat copii în vîrsta de până la 14 ani.

Startul oficial al campionatului de şah s-a lansat cu audierea imnului naţional. Felicitări, doleanţe, urări de bine au fost oferite Academiei Naţionale de Şah din partea ministrului Tineretului şi Sportului Ion Ceban de asemenea, din partea viceprimarul capitalei Nistor Grozavu şi şefului Catedrei de Cultură Fizică şi Sport (U.S.M.) Boris Boguş.

Iniţiatorul Academiei, maestru internaţional în şah Viorel Iordăchescu şi-a exprimat gratitudinea faţă de invitaţii onoraţi şi faţă de un număr atât de impunător de participanţi: “Cînd am lansat acest proiect, nu ne-am aşteptat că această sală va fi arhiplină, aproximativ 200 de copii-participanţi din toate părţile Moldovei, fapt ce ne bucură nespus de mult”.

Scopul major al Academiei Naţionale de Şah este promovarea şi educarea copiilor în această direcţie: ”Nu este vorba de copii talentaţi sau netalentaţi, noi vom lucra cu toţi copii. Avem proiecte şi pentru copii din familii social vulnerabile şi pentru copii cu dezabilităţi”, a menţionat Viorel Iordăchescu.

După ce arbitru a reamintit regulile de vază ale şahului, micii şahişti în vîrstă de la 4 anişori pînă la 14 , timp de două zile au trecut peste cele 9 runde de joc după sistemul elveţian, a câte 15 minute de fiecare. După mult curaj, spor şi stăruinţă va urmat premierea celor 24 de cîştigători. Premiaţi vor fi absolut toţi participanţii, iar darurile vor include cu siguranţă şi dulciuri.

Picii veniţi la turneu nu neapărat visează să devină şahişti când vor creşte:”Eu vreau să fiu arhitector, dar şahul îl joc, deoarece bunelul spune că aceasta dezvoltă gândirea, memoria şi mie îmi place”, afirmă un participant de zece ani.

“Ne bucură nespus de mult faptul că nepoţilor, copiilor noştri li se oferă nişte facilităţi de acest gen ca ei să poată să se dezvolte, să poată să cunoască mai multe ca mai apoi să se decidă ce vor face în viaţă. E o idee minunată acest campionat şi suntem gata să participăm ori de câte ori ni se va mai oferi ocazia” a menţionat o familie tânără venită să-şi susţină copii.