Această întrebare şi-au pus-o ieri mai mulţi tineri în cadrul conferinţei organizate de Institutul IDEA pe tema: „Cum reducem exodul de creieri?”. Întâlnirea a avut loc în incinta Academiei de Studii Economice, Sala „Eugen Hrişcev” şi reprezintă cel de-al II-lea modul de curs din cele opt propuse.
Institutul IDEA, înfiinţat în 2010, numără 30 de membri şi un moderator, Mihai Bologan. În prezent aici se derulează proiectul „Academia Ideilor” - un program de instruire şi formare în domeniul economic ce se va desfăşura pe o perioadă de opt luni cu scopul de a parcurge opt module de curs de specializare.
Cei implicaţi în proiectul „Academia Ideilor” sunt studenţii şi masteranzii pe care îi unesc aceleaşi scopuri şi obiectivele care trebuie implementate pentru a schimba situaţia de criză cu care se confruntă tinerii de azi.
În cadrul conferinţei, membrii IDEA au elaborat o prezentare prin care au tins să explice noţiunea de „exod de creieri”. Astfel, moderatorul proiectului, doctorul în economie Mihai Bologan, a explicat că „exodul de creieri presupune pierderea forţelor de muncă inteligente şi calificate, migrarea lor către condiţii geografice, economice şi profesionale mai favorabile”. Au fost evidenţiate cauzele care motivează tinerii specialişti să caute în străinătate o viaţă mai bună: lipsa locurilor de muncă, salariile mici, specializările nepopulare, calitatea studiilor, urbanizarea. „Dar cel mai important factor constă în lipsa de idei!”, a menţionat Oleg Grigoroi, fondatorul IDEA. Astfel, ca răspuns la toate întrebările legate de „exodul de creieri”, membrii Institutului au enunţat un şir de soluţii, printre care: parteneriatul între mediul academic, business şi Guvern, dezvoltarea infrastructurii de afaceri, dezvoltarea infrastructurii sociale, facilitarea obţinerii creditelor, simplificarea tuturor procedurilor restrictive, acordarea libertăţii de acţiune persoanelor cu idei constructive.
„În Europa există legi unde se prevede simplificarea planificată a unor restricţii cu scopul de a crea o situaţie de echilibru”, a menţionat moderatorul proiectului. Pentru a mobiliza tinerii prezenţi în sală, s-a propus un „joc” în care o parte dintre cei prezenţi trebuiau să exprime dezacordurile, problemele cu care se confruntă, iar ceilalţi să propună soluţii. „Eu nu ştiu: cui voi trebui?”, a exclamat o liceană. Ea, dar şi mulţi alţi tineri au spus că sunt confuzi pentru că nu ştiu ce vor face atunci când vor termina studiile din motiv că există corupţie, sunt apreciaţi incorect de către profesori şi atunci când vor merge să se angajeze vor fi trataţi la fel ca şi cei care îşi cumpără diplomele. În plus, salariile mizere nu motivează deloc dorinţa unui tânăr de a munci doar de dragul profesiei alese. „Nouă nu ne rămâne decât să plecăm! Cu salariul pe care îl am, vă întreb ce să fac - să plec sau să rămân?”, se revolta o tânără profesoară de la Universitatea de Stat din Moldova, membră a Institutului IDEA.
Mihai Bologan a conchis: „Noi nu dorim să facem doar o simplă prezentare, ci vrem să arătăm că noi putem fi cineva, că noi suntem agenţi ai schimbării!”.
Ala Axiuc,
stagiară la TIMPUL
este exceptional ca au aparut asa ideii, intentii si poate actiuni. din pacate uneori in intentiile mari se pierd actiunile eficace, care deseori sunt considerate ca nepotrivite si nu chiar asa de importante. spre ex. exista deja o mare clasa de specialisti moldoveni, care au facut scoala, masterat, stagieri, fellowsip-uri peste hotare. de regula in momentul cand pleci la o asa stagiere, pai esti eliberat din postul pe care il ocupi. cel putin asa sa intimplat cu catva prieteni de ai mei - medici. si din pacate unii din ei au plecat deja pe timpul guvernarii actuale. practica aceasta este sustinuta de actualele conduceri a spitalelor dar si a ministerului sanatatii, personal de actualul ministru Hotineanu. am si cativa colegi care dupa masterat or felowship nu au putut sa recupereze perioada de staj de munca. la minister li sa spus ca nu exista asa lege, care ar acepta stagierile, doar treb sa fie coordonate cu ministerul in prealabil si evident acel an ori 2 - 3 ani sunt pierduti ca staj moldovenesc. nu le pasa ca vii cu cunostinte noi, cu o bogata experienta. aceasta nu are priza in mocirla medicala moldovenesca. actual nici nu vorbeste nimeni de situatia in medicina, dar handicapul este intre 50 - 70 ani. cui ii pasa ? unele spitale de tip moldovenesc ar fi demult inchisa in Europa. asa ca iata exodul de creieri vine si din nepasarea oficialilor, din imperfectiunea regulamentelor si legilor, care ignora specialistii nostri si lucreaza impotriva integrarii europene. si astfel de actiuni marunte sunt mii si mii. poate ca inlaturandu-le vom curati calea celor, care vor sa se reintoarca si vom preveni plecare pentru totdeauna a celor care inca sunt in tara.
RăspundețiȘtergereDar exista o alternativa? Ce-i de facut cu creerul din Moldova? In primul rand acesta trebuie sa fie curatat bine cu sapun romanesc de rapanul rusesc si scos pe piata europeana. Astfel se formeaza un conglomerat de "exod de creer pur" care sta la baza constructiei unor rachete interspatiale ecologic si ele foarte pure - lansate cu energie de la arderea cioclejilor si a tizicului in amestec cu putin alcool capatat de la perjele stricate pe dealurile Trusenilor unde s-a nascut celebrul moldovean Cheianu (pentru o ardere exhaustiva!). Racheta poarta nume arhisecret, (inventat si el, desigur, in unul din laboratoarele din Vestul Magic)- "Pizdets!" scris cu ieroglife gagautse pentru conspiratie. Ea este lansata imediat in "Timpul" etern, unde in galaxia "MD-made in MolDOVA" - unica nepopulata inca de rusi si de chinezi - experimenteaza cu plantatii de puncte si virgule "Tanase&Co" Recolta sta la baza produsului supradietetic numit succint "Antiexod" - un fel de ranza politica ce creaza o dependenta in consumatie mai dihai decat toate drogurile luate laolalta. Oricine gusta acest produs revine regenerat pe globul pamantesc "Moldova"...
RăspundețiȘtergere